Vrei să-nveți? Sari cu banu’!

In jos

Vrei să-nveți? Sari cu banu’!

Mesaj Scris de Iarna la data de Joi Feb 05, 2009 8:39 am

În "decalogul constituțional" al Comisiei prezidențiale de analiză a regimului politic și constituțional din România se menționa posibilitatea renunțării pe veci, în cazul învățămîntului superior, la locurile finanțate de la buget. În doar cîteva cuvinte, motivația este creionată clar: săriți de nivelul liceal, românii nu mai au de-a face cu o formă "de instruire și perfecționare" în toată regula, ci mai degrabă cu una "continuă și vocațională", adică un preparat academic care se poate digera plauzibil și în lipsa accesului gratuit. Inițiativa a creat ceva disconfort intelectualilor, dar cum se stipula și necesitatea unui set anterior de reglementări, reacția nu a fost una chiar violentă.

Inacceptabil!

Prin alte părți occidentale nu mai leșină nimeni deja în fața noțiunii de "taxă", dar asta e treaba lor, pentru că și economia le e alta și criza, poate, mai ușoară. Cu adevărat interesant e că și instituțiile de învățămînt superior autohtone au avut grijă să-și familiarizeze treptat candidații cu un nivel al locurilor cu taxă care nu mai coboară la vremea admiterii, de vreo doi ani, sub 75 la sută. Dar de aici și pînă la a șterge cu buretele oferta bugetară?

Inacceptabil, susține lumea academică ieșeană, care a și apucat în linii mari să-și creioneze metodologia de organizare și desfășurare a concursurilor de admitere pentru 2009. În absolut toate există pasaje perfect legiferate instituțional, cu indicații precise la oferta bugetară, ceea ce lasă spiritele neliniștite să respire profund în fața certitudinii că, dacă e să se schimbe ceva, sigur nu e de acum.

Deși există mici diferențe de formă, ideea care derivă din declarațiile șefilor universitari ieșeni e în principiu aceeași. "Este improbabil să se întîmple acest lucru. De la autonomie la descentralizare completă mai sînt de făcut pași. Deocamdată sînt doar vorbe aruncate. Universitatea Tehnică nu a pus oricum niciodată accentul pe taxă, valoarea ei fiind în cele mai multe cazuri acceptabilă. Dacă s-ar aplica măsura, instituțiile universitare ar pierde poate la capitolul numărului de studenți, dar dezavantajați cu adevărat prin încălcalcarea principiului egalității de șanse ar fi studenții. Și nu știu la ce economii bugetare spectaculoase ar duce! Numărul locurilor fără taxă nu va scădea începînd cu anul universitar 2009-2010. Se va situa tot în limita a aproximativ 2.000", precizează Ion Giurmă, rectorul Universității Tehnice.

Locurile fără taxă, soluția de criză

Adevărul este că managerul fin și responsabil din fiecare rector știe să prețuiască avantajul deținut de o universitate de stat prin locurile la buget și procesul distribuirii lor. Dacă știi cum să le plasezi, locurile cu pricina îți pot salva de-a dreptul o facultate. Să amintim doar de Chimia, Fizica sau Matematica cuziste sau de Textilele și Pielăria Universității Tehnice care, deși dețin dovezile performanței actului educațional, nu mai atrag decît prin "nada" gratuității.

Alteori, un număr suficient de locuri gratuite îți asigură un minim de materie cenușie eficace la cursuri, menit să susțină prestigiul instituției. Prestigiu pe care doar banii celor mai puțin talentați nu-l asigură. Este important, la urma urmei, și cu cine te desfășori intelectual în bancă și pe cine lași să scape de acolo.

Cu alte cuvinte, magia cuvintelor "fără taxă" atrage mai întîi candidați și asigură concurența. Iar cînd te confrunți cu un procent concurențial atrăgător, îți permiți să și taxezi pe măsură. Este cazul facultăților de Economie și Administrarea Afacerilor sau de Filosofie de la Cuza, al Medicinei Veterinare de la USAMV, al Construcțiilor de la Universitatea Tehnică, dar și al Interpretării de la Arte. "Nu știu care ar mai fi în acest caz diferența între universitățile de stat și cele private. Pentru mulți studenți cu venituri mici, locurile fără taxă erau un argument puternic în ansamblul admiterii. Iar sistemul din ultimii ani, care permitea relocarea locurilor în funcție de rezultatele obținute în sesiune, îi motiva și chiar a funcționat" recunoaște Viorel Munteanu, rectorul Universității de Arte "George Enescu".

Deja s-a cam renunțat la admitere

Reticiența mai-marilor universitari este justificată, mai ales acum după ce și ultimul as din mîneca atracției a fost deja jucat. E vorba de renunțarea la examenul de admitere, un avantaj pe care nu toată lumea și-l permite. Și care s-a aplicat nu fără urme pe chipul învățămîntului, a cărui credibilitate a scăzut îngrijorător. Pentru această vară, universitățile "Al.I.Cuza" și Tehnică "Gh.Asachi", ultima cu excepția Facultății de Arhitectură, tradiționalizează admiterea fără bătaie de cap, adică fără de examen.

Artelor nu le permite caracterul vocațional să o facă, în timp ce Universitatea de Medicină pare să-și fi stabilit cota de compromis. Ideală, ar spune gurile rele. Pe scurt, filosofia mediciniștilor e simplă și se reduce la "Nu fugărim pe nimeni!" Adică, nu putem renunța de tot la examen, pentru că – nu-i așa? – e un domeniu în care de multe ori performanța echivalează cu șansa la viață, dar nici nu-l putem complica peste măsură, deci ne limităm la grilă. Pe de altă parte, sînt destui amatori mai puțin talentați și care dezvoltă efecte adverse cînd vine vorba de testări inutile. Ei bine, pentru cei darnici la pungă se renunță totuși la examen, dar se măriește taxa. Sigur că ultima măsură n-a fost privită cu ochi buni, dar nu prea contează, atîta vreme cît prin acest artificiu universitatea vine să estompeze inteligent inconvenientul scăderii taxelor pentru străini, după atenționarea UE care interzice discriminarea educațională pe baza de naționalitate. Cum universitățile de medicină luau 360 de euro pe cap de conațional și 3.600 de la stranieri, diferența se va simți.

Ce spun studenții

Revenind însă la eventuala tăiere a rațiilor bugetare în universități și efectele ei, iată ce spun beneficiarii. "Nu prea cred să se aplice măsura asta. Ar fi dur! O grămadă de liceeni ar renunța pînă și la o tentativă de admitere la vreo facultate. Totuși, cei care ar avea șansa să plătească taxa cred că ar fi responsabilizați forțat. Mai știi, poate ar crește nivelul competițional și exigența lor vizavi de ceea ce li se predă la cursuri. Sau facultatea s-ar face ca-n Occident, după un an – doi de adunat bani și muncă. Ceea ce în principiu n-ar fi rău, dacă am găsi... de muncă", crede Paul Tulcean.

Alții se gîndesc tot la instituție. "Ar fi foarte interesant ce soluții de marketing ar găsi universitățile ca să atragă alte fonduri auxiliare? Treaba asta s-ar dovedi bună doar pentru universitățile particulare. Ar intra și ele cu adevărat în competiție", este și părerea Emiliei Fragă.

Am fi nedrepți dacă n-am spune că raportul comisiei prezidențiale a amintit împăciutor de un așa numit sistem compensatoriu pentru categorii defavorizate, precum instituirea unui set de burse și scutiri de taxe. Cine ar beneficia de ele, care ar fi miza și spre cine ar înclina balanța între orfanul de ambii părinți și fiul de cadru didactic, e o altă poveste. De răstălmacit. (R.Sofian)

Sursa: evenimentul.ro
avatar
Iarna
Admin

masculin Numarul mesajelor : 255
Varsta : 30
Localizare : Iasi/Botosani
Joburi/Distractii : politica, muzica
Specializarea : Stiinte Politice
Data de inscriere : 27/02/2008

Vezi profilul utilizatorului http://filosofie.forumandco.com

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum